În Feleacu este situat unul dintre cele mai importante monumente istorice româneşti ale Transilvaniei medievale: biserica din secolul al XV-lea, atribuită de tradiţia istorică epocii lui Ştefan cel Mare. Monumentul, încadrat în arhitectura gotică târzie, este o biserică sală cu două travee boltite şi cu o absidă poligonală decroşată.
Biserica din Feleacu a fost, în secolele XV-XVI, sediul Mitropoliei ortodoxe a Transilvaniei, considerată prima structură ecleziastică de rit grec creată pentru Transilvania. Pînă la apariţia ei, creştinii ortodocşi transilvăneni se aflau, în funcţie de zonă în care locuiau, fie sub ascultarea stavropighiei de la Peri, din Ţara Maramureşului, fie sub a Mitropoliei Ungrovlahiei.
Biserica din Feleacu, având hramul Sfintei Parascheva, a fost construită înainte de 1488, în timpul păstoririi arhiepiscopului Daniil. Construcţia a fost realizată de meşteri pietrari din vestitele ateliere ale cetăţii Clujului, care şi-au imprimat amprenta constructivă asupra acestui important edificiu, reşedinţă de scaun mitropolitan.
Pictura murală a bisericii datează de la mijlocul secolului al XVIII-lea. Unui artist rămas necunoscut îi datorăm chipurile de prooroci reprezentate în zona arcului de triumf, iar unui alt artist anonim îi datorăm pictura celor douăsprezece prăznicare din iconostasul bisericii. Pe spatele panourilor de lemn pe care acestea sunt amplasate sunt consemnate şi numele donatorilor.
O icoană din anul 1762, reprezentându-l pe Isus Pantocrator, pictată pentru biserica din Feleacu de Nechita Zugravu, pictor cu o puternică personalitate artistică, este păstrată la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca.
Un pictor de icoane faimos în Transilvania secolului al XVIII-lea a fost Nistor Zugravul din Feleacu, cunoscut pentru bogata sa activitate desfăşurată în ţinutul Clujului. Nistor Zugravul a realizat, între anii 1769 şi 1785, mai multe icoane pentru biserica din satul său natal.
Cu ocazia restaurării din 1922, realizate de arhitectul Kos Károly, la iniţiativa lui Nicolae Iorga şi cu sprijinul material al Regelui Ferdinand, a fost zidit pronaosul şi s-a ridicat actuala turlă de pe latura nordică a bisericii.
